capsun.flora.ro capsun.flora.ro despre căpşun şi cultivarea căpşunului  Proiect AGRAL | Contact

 1 Introducere
  1.1 Proiect
  1.2 Istoric
  1.3 Originea
  1.4 Importanta
  1.5 Curiozitati
 2 Planta
  2.1 Specii
  2.2 Planta
  2.3 Soiuri
  2.4 Cerinte
 3 Cultivare
  3.1 Tehnologii
  3.2 Dezechilibre
  3.3 Protectia culturii
 4 Boli si daunatori
  4.1 Boli
  4.2 Daunatori
<<  <   ^   >  >>

Succesul comercial de proportii al fructelor de capsun, a determinat initierea unor ample programe de ameliorare, în majoritatea tarilor cu pondere însemnata în cultura acestei specii, programe care, în ultimele decenii, au avut ca rezultat o îmbunatatire radicala a caracteristicilor si performantelor soiurilor cultivate.
Specia Fragaria x ananassa (capsunul cultivat), este usor adaptabila la o mare varietate de conditii climatice, datorita diversitatii mari a soiurilor care au fost create. În cadrul acestei specii, se disting 3 tipuri majore de soiuri:

  1. soiuri cu o singura fructificare, în sezonul de vara, care necesita zile scurte si temperaturi scazute pentru formarea florilor; Aceste soiuri fructifica în medie de la 2 pana la 4 saptamâni în sezonul de primavara-vara si sunt clasificate în: soiuri timpurii, de sezon mediu si târzii.
  2. soiuri cu fructificare continua (everbearing), care manifesta trei vârfuri de fructificare maxima: în primavara, în vara si în toamna; produc un numar redus de stoloni.
  3. soiuri indiferente la lungimea zilei (Bringhurst si Voth, 1980),care produc flori atât în perioadele cu zile lungi cât si în cele cu zile scurte si fructifica pe toata perioada sezonului de vegetatie; produc doar câtiva stoloni.

În general, soiurile cu fructificare continua (everbearing) si indiferente la lungimea zilei(day-neutral), produc fructe mai mici decât cele cu o singura fructificare.
In conditiile regiunilor cu temperaturi ridicate, captunul este cultivat ca planta anuala, în timp ce în conditiile zonelor cu climat temperat, aceasta specie este cultivata ca planta perena (pana la 3 ani).
Majoritatea soiurilor se dezvolta bine în conditii de climat rece, însa temperaturile sub -0,5 grade Celsius provoaca pagube la faza de înflorire deplina.
În tari precum Belgia, Olanda, Anglia, Germania, temperaturile coboara putin sub punctul de înghet o perioada îndelungata în timpul iernii. De asemenea, în Italia si Spania iernile sunt foarte reci. Cultivatorii din aceste tari au adoptat diferite metode de fortare a culturii capsunului, pentru a produce în extrasezon, pentru a beneficia de avantajul preturilor mari de pe piata din sezonul rece. În Olanda si Belgia, se cultiva în sere, în saci sau ghivece umplute cu amestec nutritiv-suport de crestere.
Capsunul este fortat de asemenea în tunele, acoperite cu material plastic (Anglia, Spania, Italia, etc), în sistem suspendat sau la sol. In Israel capsunul se cultiva în sere sau tunele, în jgheaburi din PVC sau containere.
Statele Unite ale Americii sunt cele mai mari producatoare de capsun din lume. Cultura protejata a capsunului în America nu este foarte raspândita. Aproape 100% din productie este obtinuta în culturile anuale din câmp liber, pe sol dezinfectat, modelat în brazde înaltate si acoperite cu mulci de plastic mat (alb sau negru) sau transparent
În prezent, toate soiurile moderne de capsun sunt caracterizate prin flori perfecte, dar înca mai exista unele soiuri vechi, cu flori femele. Plantele femele sunt foarte productive, dar necesita polenizatori foarte eficienti, ceea ce face cultivarea lor dificila (Niemirowicz-Scott, 1990).
Calitatile nutritive si organoleptice ale fructelor (gust si aroma deosebite, continutul bogat in vitamina C), pretabilitatea la prelucrari casnice, precum si impresionanta adaptabilitate ecologica, data de înaltul potential de variabilitate genetica, au determinat o extindere de mari proportii a suprafetelor cultivate cu capsun pe plan mondial. Prin urmare, arealul de cultura cuprinde în prezent, zonele cu climat temperat, mediteranean, sutropical (ex. Brazilia) si chiar continentul subarctic (ex. Suedia, Norvegia, Finlanda, Canada).
Extinderea culturii acestei specii în zone noi, este o consecinta directa a cresterii cererii de capsuni, în egala masura pentru consumul în stare proaspata si pentru industria de prelucrare (sub forma de sucuri naturale, siropuri, lichioruri, dulceturi, jeleuri, fructe pentru produse de cofetarie si patiserie, fructe pentru iaurt, etc.), precum si a limitarilor asociate cu posibilitatile de pastrare si transport la mari distante. Nu lipsit de importanta, este faptul ca fructele de capsun, a caror coacere se produce în lunile mai-iunie, acopera golul existent pe piata de fructe proaspete, înainte de aparitia cireselor si a celorlalte fructe din zona temperata. Recent, la seria de insusiri care asigura succesul fructelor de capsun s-a adaugat continutul ridicat în acid elagic (Maas si colab., 1991, Shi si colab., 1994), compus cu activitate antimutagenica si anticarcinogenica recunoscuta.
Rolul important al capsunilor (incluse în categoria fructelor de lux), în ansamblul comertului mondial de fructe, este în mod concludent reflectat si de faptul ca, productia globala a acestei specii depaseste de 2 ori productia mondiala de cirese. SUA fiind principalul producator de capsuni, este urmat în ordine de Spania, Japonia, Polonia, Italia, Coreea de Sud, Franta si Mexic. În contextul cresterii suprafetelor cultivate cu capsun si al introducerii în cultura a unor soiuri noi, de mare productivitate, este semnificativ faptul ca productia mondiala de capsuni s-a dublat în ultimii 25 de ani.
Desi pe plan international evolutia productiei de capsun este semnificativa, în Romania se constata o micsorare cu 75% a acesteia, în raport cu anul 1990, când se înregistrau productii totale de 25.000 t. În tarile din vestul europei consumul de fructe de capsun este de 2-2,5 kg pe cap de locuitor, pe când în Romania consumul este de 0,340 kg.
Lipsa de capsuni pe piata româneasca poate fi asociata cu puterea scazuta de cumparare a consumatorilor, tehnologia de cultura si orientarea fermierilor catre culturile cu recolta imedita si investitii mici (ex.culturile legumicole).
În tehnologia clasica, multianuala a capsunului, practicata în România, recolta de capsune se obtine pe parcursul a 3-5 saptamâni, la sfârsit de mai si în cursul lunii iunie, în timp ce pe plan mondial se pot obtine recolte de capsune aproximativ 10 luni pe an.
În România, cultura clasica a capsunului în câmp deschis, a fost stabilita pentru conditiile pedoclimatice specifice, în urma cu peste 40 de ani. Desi s-au facut studii în decursul anilor, perioada de recoltare a capsunului a fost prelungita cu maxim 2-4 saptamâni.
În ceea ce priveste rentabilitatea, capsunul ocupa unul din primele locuri în pomicultura. El are însa si doua neajunsuri care trebuiesc avute în vedere când se dimensioneaza plantatiile si anume: perisabilitatea pronuntata a fructelor si consumul mare de manopera pentru recoltat (225 norme la ha, la o productie de 8t de fructe).

<<  <   ^   >  >>
STATIUNEA DE DEZVOLTARE POMICOLA BUZAU © 2006
Designed by Digital Design Team