capsun.flora.ro capsun.flora.ro despre căpşun şi cultivarea căpşunului  Proiect AGRAL | Contact

 1 Introducere
  1.1 Proiect
  1.2 Istoric
  1.3 Originea
  1.4 Importanta
  1.5 Curiozitati
 2 Planta
  2.1 Specii
  2.2 Planta
  2.3 Soiuri
  2.4 Cerinte
 3 Cultivare
  3.1 Tehnologii
  3.2 Dezechilibre
  3.3 Protectia culturii
 4 Boli si daunatori
  4.1 Boli
  4.2 Daunatori
<<  <   ^   >  >>

Specii octoploide (2n = 56)

Fragaria virginiana Duch., 1766 (Hist.Nat. Frais.,204) Scarlet sau Capsunul de Virginia.
Este capsunul de pajisti din estul Americii de Nord din Luisiana si
Georgia, pana in Hudson Boy si Dakota. Este o specie octoploida din estul Americii de Nord, in timp ce singura specie din estul Americii de Nord este diploida F.vesca ssp. americana (Porter) Staudt, 1962 (Conad. Jour. Bot. 40;872), se gaseste in suprafetele impadurite si umbroase cu planta mult mai mica.
Frunzele relativ groase, verde mediu pana la intunecat, in mod normal petiolate, puternic dintate, obovate pana la oblonge; petiolii sunt pubescenti; foliola terminala este de 1,5 pana la 10 cm lungime, cu 5 pana la 8 perechi de dinti; inflorescenta variabila, cu ramificare bazala sau la inaltime, pubescenta; florile sunt mari, dioice, ocazional poligame; florile strict pistilate sunt mult mai mici decat cele staminate; inflorescentele se formeaza sub nivelul sau peste nivelul foliajului; lobii caliciali cu 4-11 mm lungime; fructele au 0,5 - 2,5 cm diametru, de doua ori marimea de la F.vesca, subglobulos, pana la ovoid, rosu luminos intens de cele mai multe ori stacojiu, pulpa in mod normal alba, acida, aromata, uneori astringenta; achenele au 1,3 - 1,6 mm lungime, prinse adanc in suprafata fructului.
Capsunul virginian este o specie destul de variabila, fiind descrise cateva varietati botanice: var.australis Ryab, 1898 cu foliolele aproape sesile; var.illinoensis (prince) Gay, 1867; var. grayana Vilm. Rydb., 1898, foarte viguroasa, cu perisori raspanditi pe pedicel, foliolele terminale de 5-10 cm, cu 8-15 perechi de dinti; var. canadensis (Michx.) Farw., cu fructe oblong conice; var.multicipita Fern, 1908; var. terrae-novae Rydb., 1898, Fern & Wing, cu foliole scurt petiolate; var. glauca S.Wats, 1871, cu pubescenta pe toate partile verzi.
Multe caracteristici notabile, apar in variatele clone salbatice din nordul Americii de Nord, cum ar fi rezistenta la temperaturi scazute, la fel ca si la temperaturi ridicate, adaptarea la fotoperioada scurta, rezistenta la seceta. Mai mult, florile dovedesc susceptibilitate pana la rezistenta la inghet.
Este in general aromat si mai curand acid, fruct moale, dar pot fi obtinute si selectii cu fructe ferme.

Fragaria chiloensis Duch., 1766 (Hist.Nat.Frais,165)
Aceasta specie este bazata pe plantele cultivate, aduse din Conception - Chile, in Franta, in anul 1714. Aceasta specie, foarte variabila este abundenta in lungul plajelor de pe coasta chiliana.
In America de Nord, raspandirea sa este limitata pana la pajistile de langa Santa Barbara California, cele 3000 mile nordice ale Peninsulei Aleutine din Alaska, dar niciodata inauntrul plajelor ca in Chile; in Hawai este raspandita pe culmile muntilor la 5000 picioare inaltime.
Desi cultivata in Peru, Ecuador si in Mexic, varietatile cultivate ale speciei F.chiloensis provin din Chile. Acestea difera de cele mai multe specii, care fiind mai pubescente si avand frunzele mai inchise la culoare, din care cauza sunt lucioase si de asemenea, ca avand flori complete si fructe mari. Toate aceste caractere pot fi gasite la plantele salbatice, atat in Chile si ocazional in California.
Plantele sunt slab viguroase, in mod obisnuit fin pubescente, stoloni vigurosi, scurti sau lungi, deseori pereni, cei mai multi formandu-se dupa fructificare; petiolii sunt vigurosi de 2 pana la 20 cm lungime; frunzele sunt foarte groase si pieloase, in mod normal lucioase, verde intunecat, cu tendinta de a fi sempervirescente; foliolele sunt slab obovate cu marginile cuneate, cu dinti scurti rotunjiti aproape de mijloc, pubescenta verde pal, cu peri matasosi pe partea inferioara a frunzelor, foliole petiolate scurte, aproape sesile; inflorescente extrem de variabile, cu tije pubescente, cu peri matasosi, cu ramificare bazala, pana la inalta, avand de la cateva pana la numeroase grupari florale; florile dioice si ocazional hermafrodite (in special in Chile); florile sunt de cele mai multe ori foarte mari 20-35 mm in diametru, formandu-se sub, la nivelul si peste foliaj, petalele fiind in linii mari obovate; fructul este intunecat, rosu maroniu ( in special pe partea insorita) pana la roz pal translucid cu pulpa alba, ferma moderat, cu aroma placuta, hemisferic de 15-20 mm in diametru, se desprinde de caliciu foarte usor, fructul fiind mai mare decat la alte specii; achenele pot fi inaltate pe partea insorita, dar pot fi asezate si in cavitati superficiale.
Au fost identificate multe varietati, care sunt importante pentru toleranta lor la seceta, adaptabilitatea lor la temperaturi scazute, adaptabilitatea la fotoperioadele lungi si scurte, rezistenta la frig a florilor si fructelor.
Caracterlele limitative sunt susceptibilitatea la vestejirea frunzelor, plantele sunt in mod normal sensibile pana la foarte sensibile la extreme cald-rece; fructe intunecate pana la alb, cu pulpa alba, seminte inchise la culoare, cu aroma foarte scazuta. Au fost identificate si clone cu aroma foarte ridicata.

Fragaria ovalis (Lehm.)Rydb., 1906 (Bull. Torr. Bot. Club).
De baza Potentilla ovalis Lehm., 1849. Aceasta specie include toate fragile de pasune si pajiste din nordul New-Mexico-ului si din Muntii din Montana de Vest, pana la plajele californiene si din zona de nord din Alaska.
Este total fertil cu F.virginiana pana la Est si cu F.chiloensis, pe plajele din vest.
Plantele sunt mai mult sau mai putin glauce, frunzele sunt normal mai groase decat cele ale speciei F.virginiana, dar mai subtiri decat ale speciei F.chiloensis, cu luciu albastrui si perisori matasosi. Foliolele sunt sesile sau scurt petiolate, oblong sau cuneate, de 2-3 cm lungime, aspra, dintata de la mijloc in sus.
Inflorescenta este mai degraba scurta, nu mai mult de 5 cm inaltime, in mod normal sub nivelul frunzelor, florile au 1-1,5 cm diametru, petale obovate, depasind sepalele cu o jumatate de lungime; fructele sunt rosu pal, in mod normal subglobuloase, cu pana la 1 cm in diametru.
Aceasta specie este variabila ca si virginiana si chiloensis.
Introgresia de caractere de la chiloensis cum ar fi frunzele groase, fermitate, seminte inchise la culoare, fruct tare, caliciu strans pe fruct, pot fi gasite la ovalis, pe pajistile indepartate din Oregon, iar caracterele de la virginiana, cum ar fi frunzele subtiri, cu dintatura incepand din zona mijlocie, cu fruct rosu stracojiu stralucitor, cu caliciu reflex, in Colorado.
Hibrizii dintre chiloensis si ovalis, backrossurile si segragarea sunt abundenete unde ovalis intalneste chiloensis.
F.ovalis este importanta in ameliorare pentru rezistenta sa la seceta, rezistenta la temperaturi scazute, inflorire si fructificare continua, caractere la foarte multe clone, matuarera timpurie a fructelor, rezistenta florilor la temperaturile scazute si timpurietate. Poate contribui cu aceste caractere in viitorul capsunului.

Fragaria x ananassa Duch.,1766 (Hist. Nat. Frais.,190, Fig. 8-7). (Hibrid intre F.chiloensis si F.virginiana; F. ananassa nm. cuneifolia (mitt. ex Howell) Staudt, 1962).(Syn.: F.chiloensis var.ananassa (Duch) L.H. Bailey, 1925; F.grandiflora Ehrh., 1792)
In aceasta specie sunt incluse majoritatea cultivarurilor de capsun cu fruct mare. Duchesne (1766) a propus ca ananassa este un hibrid intre F.virginiana si F.chiloensis. F.x ananassa se aseamana puternic cu specia F.virginiana var. illinoensis.
Se cultiva intr-un numar mare de cultivaruri pe areale cu mare diversitate geografica, astfel putind fi intalnit din Europa pana in America de Nord, Rusia, Hawaii, Japonia si China.

<<  <   ^   >  >>
STATIUNEA DE DEZVOLTARE POMICOLA BUZAU © 2006
Designed by Digital Design Team