capsun.flora.ro capsun.flora.ro despre căpşun şi cultivarea căpşunului  Proiect AGRAL | Contact

 1 Introducere
  1.1 Proiect
  1.2 Istoric
  1.3 Originea
  1.4 Importanta
  1.5 Curiozitati
 2 Planta
  2.1 Specii
  2.2 Planta
  2.3 Soiuri
  2.4 Cerinte
 3 Cultivare
  3.1 Tehnologii
  3.2 Dezechilibre
  3.3 Protectia culturii
 4 Boli si daunatori
  4.1 Boli
  4.2 Daunatori
<<  <   ^   >  >>

Cresterea partilor subterane.
Primavara, rizomul formeaza ramificatii noi (conuri de crestere). Partile rizomului formate în anii anteriori, continua sa se îngroase. Sistemul radicular al capsunului îsi începe cresterea cu 8-10 zile înaintea partii aeriene. Sistemul radicular devine stabil in primele 2-3 saptamini de la plantare. Radacinile continua sa creasca atita vreme cât temperatura din sol este peste 7,2ș C. Radacinile, cresc în cel mai rapid ritm când temperatura solului este de aproximativ 13ș C, iar cresterea lor încetineste la temperaturi ridicate ale solului. Cresterea decurge pe parcursul întregii perioade de vegetatie, înregistrându-se doua maxime: la începutul vegetatiei si dupa recoltarea fructelor. Cantitatile suficiente de azot si fosfor în substratul de cultura determina dezvoltarea unui sistem radicular sanatos si extensiv.
În culturile multianuale, dupa 3 - 4 ani, o parte din radacini încep sa se usuce, creând un dezechilibru al partii subterane cu partea aeriana. În timp ce partea subterana se reduce ca volum (micsorind posibilitatile de aprovizonare a plantei), partea supraterana se mareste ca volum, prin cresterea numarului de ramificatii anuale ale tulpinii si respectiv ale inflorescentelor, care prin fructificare solicita noi aporturi de substante nutritive în sol. În consecinta, fructele ramân mai mici, de calitate inferioara, apar virozele, motive pentru care plantatiile se desfiinteaza la 4 - 5 ani. În anul al patrulea, recolta de capsun se reduce cu 50 % fata de anul precedent.
Aparitia si cresterea frunzelor. Se desfasoara esalonat, de primavara pâna toamna. Frunzele batrâne sunt înlocuite cu frunze noi, astfel încât planta are aproape permanent frunze verzi si în general tinere. Pâna la recoltarea fructelor se formeaza 55% din frunze, iar restul de 45% se formeaza dupa recoltarea fructelor.
Formarea si cresterea stolonilor. Primii stoloni apar în perioada înfloritului, însa aparitia si cresterea lor se intensifica dupa recoltarea fructelor. Emiterea de noi stoloni continua, în conditii favorabile, pâna toamna târziu. Formarea stolonilor decurge intens la o temperatura de 18-20 șC, pe un sol fertil, afânat si umed.
Etapele fructificarii. Fructificarea începe cu inductia florala si diferentierea mugurilor de rod.
Inductia florala are loc în lunile mai-iunie, care corespunde cu recoltarea fructelor. Este o etapa de pregatire a conului de crestere din mugurele vegetativ. Sub influenta hormonului florigen are loc evolutia mugurilor vegetativi în muguri floriferi. Aceasta evolutie are loc numai dupa ce are loc inductia florala
Diferentierea mugurilor floriferi. Începe în luna iulie, dupa recoltarea fructelor si continua pâna toamna. Formarea graunciorilor de polen si pistilurilor are loc însa, în primavara urmatoare, în preajma înfloritului ca si la celelalte specii pomicole.
În cadrul aceleiasi plante, diferentierea mugurilor floriferi are loc esalonat, în functie de pozitia ramurilor anuale ale tulpinii (rizomului) si de alti factori. Mugurii floriferi situati pe ramificatiile din partea centrala a rizomului, îsi încep diferentierea mai devreme decât cei situati pe ramificatiile laterale. Diferenta dintre cele 2 momente poate atinge 12-14 zile. Aceasta esalonare a diferentierii mugurilor de rod, determina esalonarea aparitiei inflorescentelor în primavara urmatoare.
Ritmul diferentierii mugurilor floriferi depinde de umiditatea solului, temperatura si luminozitate (durata zilei), pentru soiurile de zi scurta (soiurile cu o singura fructificare). Daca în lunile iulie si august, solul are umiditate suficienta, diferentierea decurge mai intens si începe mai devreme decât daca în aceeasi perioada ar fi seceta. Absenta apei în aceasta perioada, nu impiedica numai diferentierea mugurilor ci ameninta viata plantei. Prin uscarea frunzelor, partiala sau totala, depunerea substantelor de rezerva în radacinile principale nu mai poate avea loc, micsorând pe de o parte rezistenta plantelor la ger, iar pe de alta parte afecteaza nivelul productiei din anul urmator.
Procesul de formare a mugurilor floriferi se intensifica dupa ce trece perioada deosebit de calduroasa din timpul verii si când se reduce durata zilei la 10-12 ore, influentat fiind de fotoperiodism.
Functie de fotoperiodism, soiurile de capsun se impart in 3 grupe: de zi lunga (majoritatea soiurilor), de zi scurta si indiferente la lungimea zilei. Soiurile de zi lunga necesita pentru diferentierea mugurilor 14 -16 ore zilnic (zile de vara), iar cele de zi scurta au nevoie de o durata zilnica de 12 ore (zile de toamna).
Se poate întâmpla ca la unele soiuri neremontante (cu o recolta pe an), ca toamna sa realizeze o a doua recolta.
Soiurile remontante, produc muguri de rod indiferent de lungimea zilei, atâta vreme când sunt asigurate conditiile de temperatura.
Informatiile referitoare la necesarul de lumina si influenta acesteia în obtinerea de recolte în extrasezon, sunt necesare la realizarea culturilor de capsun in sitem protejat.
Înfloritul si legatul florilor. La capsun inflorescentele încep sa apara la 2-4 saptamâni de la începutul cresterii frunzelor. Când primele flori se deschid, înfrunzirea este completa. Spre deosebire de plantele pomicole, la care înfloritul se desfasoara pe baza substantelor de rezerva acumulate în planta în anul anterior), la capsun înfloritul se realizeaza pe baza substantelor produse de frunzele formate în acelasi sezon. Aceasta este si explicatia pentru care, la aceasta specie leaga 65-95% din flori.
În functie de soi si conditiile climatice, o planta de capsun poarta flori timp de 32-55 zile. O floare ramâne deschisa 3-4 zile, apoi petalele ei cad.
O alta caracteristica speciala a plantei de capsun este ca pe aceeasi planta, la un moment dat, în perioada de fructificare, se gasesc: boboci florali nedeschisi, flori deschise, fructe legate, fructe în pârga si fructe coapte.
Dinamina înfloritului, a cresterii si coacerii fructelor, depinde mult de mediul de cultura, în mod special de temperatura si umiditate. De regula, înfloritul, la culturile amplasate în câmp, se declanseaza când temperatura medie zilnica depaseste 12șC.
La capsun, înfloritul si cresterea fructelor se suprapun în cea mai mare parte. La aceasta specie, fructele nu cad fiziologic, însa ultimele flori leaga fructe mici sau sunt sterile. Procesul pare firesc, în conditiile în care aceste flori sunt concurate de fructele aflate în crestere, de pe inflorescenta respectiva.
Polenizarea. Este realizata de albine, bondari, vânt. Pentru ca fructele sa se dezvolte uniform si sa aiba o forma regulata, este necesara fecundarea a cât mai multe pistiluri din aceeasi floare. Partea din fruct care nu dezvolta achene (impropriu seminte), deci, ale carei pistiel nu au fost fecundate, ramâne deformata. Toti factorii care influenteaza legarea florilor (temperaturi scazute, seceta, dezechilibre nutritionale, atac de boli sau daunatori), pot conduce la pierderea calitatii recoltei prin obtinerea de fructe deformate, improprii comercializarii pentru consum în stare proaspata
Cresterea si coacerea fructelor de capsun. Cresterea fructului, dupa fecundare, se bazeaza mai mult pe cresterea în volum a celulelor si a spatiilor intercelulare si mai putin pe diviziunea celulelor.
În cazul fructificarii de primavera, conditiile din timpul toamnei anterioare, când are loc diferentierea mugurilor floriferi, determina în mod direct, numarul de celule din fruct, în timp ce conditiile din timpul dezvoltarii fructului (primavara), determina marimea fructului precum si distributia celulelor în cadrul fructului.
Un mugure floral mic, care a diferentiat toamna un numar limitat de celule, nu poate evolua primavara într-un fruct mare.
Lungimea perioadei de la fecundare pâna la maturarea fructului, este în strânsa corelatie cu factorii de mediu. Teoretic aceasta perioada este de 30 de zile, dar poate dura mai putin de 20 de zile în conditii optime de fecundare si chiar mai muilt de 60 de zile în cazul soiurilor cu fructificare de toamna, în conditii de temperatura scazuta.
Fructul continua sa-si mareasca volumul pâna la maturitate deplina: o crestere de 130-140% în perioada dintre stadiul de pulpa verde si coacere deplina si o crestere de doar 14% în perioada dintre colorarea în rosu si maturarea deplina.
Necesarul de frig si repausul vegetativ. Zilele mai scurte de 14 ore si temperaturile mai scazute de 7,2 grade Celsius induc starea de repaus la plantele de capsun. Cum planta se apropie de repaus, substatele de rezerva produse în frunze si tulpina sunt depozitate în conurile de crestere si radacini, sub forma de amidon. Acestea sustin cresterea dupa terminarea perioadei de repaus. Stolonii destinati plantarii de vara din anul urmator, trebuie sa fie în repaus deplin când sunt recoltati si apoi depozitati în camere frigorifice.
Plantele aflate în repaus, isi încep cresterea când temperaturile sunt favorabile. Evolutia cresterii plantelor de capsun dupa parcurgerea perioadei de frig, depinde de cantitatea de frig primita. Mai multa perioada de frig mareste vigoarea si descreste numarul de ramificatii roditoare, pe de alta parte limitarea cantitatii frigului are ca rezultat o vigoare scazuta a plantei. Ca regula generala, vigoarea mare a plantei favorizeaza cresterea vegetativa - formarea de ramificatii roditoare, frunze si stoloni - vigoarea mica a plantei favorizeaza rodirea. Este deosebit de importanta satisfacerea necesarului de frig determinat pentru fiecare soi, pentru a crea un echilibru stabil intre crestere si fructificare în planta de capsun.
O temperatura medie zilnica sub pragul de +5șC, timp de o luna de zile, în perioada repausului biologic natural, satisface necesarul de frig al plantei de capsun.

<<  <   ^   >  >>
STATIUNEA DE DEZVOLTARE POMICOLA BUZAU © 2006
Designed by Digital Design Team