capsun.flora.ro capsun.flora.ro despre căpşun şi cultivarea căpşunului  Proiect AGRAL | Contact

 1 Introducere
  1.1 Proiect
  1.2 Istoric
  1.3 Originea
  1.4 Importanta
  1.5 Curiozitati
 2 Planta
  2.1 Specii
  2.2 Planta
  2.3 Soiuri
  2.4 Cerinte
 3 Cultivare
  3.1 Tehnologii
  3.2 Dezechilibre
  3.3 Protectia culturii
 4 Boli si daunatori
  4.1 Boli
  4.2 Daunatori
<<  <   ^   >  >>

Comportarea capsunului cultivat fata de temperatura, trebuie pusa în legatura cu faptul ca plantele sunt partial sempervire, ca organele lor aeriene nu sunt protejate, pentru a rezista la temperaturile scazute (nu au cuticula sau un strat suberificat izolator, ca la alte specii pomicole), iar sistemul radicular fiind superficial, este usor afectat de ger. Prin talia redusa, capsunul poate folosi mai bine caldura solului, daca este usor acoperit de stratul de zapada, este mai putin expus actiunii negative a vânturilor.
Capsunul are pretentii moderate fata de caldura, fiindu-i necesara o cantitate ce însumeaza 800 - 1000șC anual. Primavara, capsunul porneste în vegetatie când temperatura medie a aerului depaseste 3-5șC si se mentine o perioada de 4 -14 zile. Florile încep sa se deschida dupa parcurgerea unei perioade de 8-10 zile cu temperaturi medii zilnice de peste 12șC. Pentru maturarea fructelor, la soiurile extratimpurii sunt necesare, în perioada de pârga, minimum 8 zile cu temperaturi de 14-18șC. La soiurile remontante, acestea nu-si pot desavârsi coacerea daca temperaturile medii zilnice scad sub 9șC, timp de 8 zile consecutiv. În urma cercetarilor, s-a constatat ca de la începutul pornirii în vegetatie pâna la deschiderea primelor flori este necesara acumularea de 250 - 300șC iar de la înflorire pâna la coacerea fructelor sunt necesare înca 300 - 450șC. Aceste sume de temperaturi se realizeaza în toate regiunile tarii noastre, inclusiv în zonele montane în care coacerea are loc mai târziu.
În general, temperaturile extreme, cum sunt gerurile mari din timpul iernii, cele târzii de primavera si caldurile excesive din timpul verii, influenteaza negativ atât cresterea vegetativa cât si rodirea capsunului.
Aceasta specie nu parcurge un repaus absolut. Cu toate acestea, limitele acestei activitati se situeaza sub pragul inferior de sensibilizare a plantelor fata de temperaturile scazute din iarna.
La temperaturi scazute negative, capsunul prezinta rezistenta sporita, comparabila cu speciile cele mai rezistente. Astfel, soiurile din sortimentul actual, pot rezista la temperaturi de -17/…-27șC cu foarte mici pierderi, functie de originea soiului, grosimea stratului de zapada, expozitie, etc.. Deci, protejarea culturii cu paie sau alte resturi vegetale împotriva temperaturilor scazute, acum nu mai este obligatoriu, datorita prezentei soiurilor care au rezistenta genetica la stresul dat de anotimpul rece.
Momentul pornirii in vegetatie este foarte greu de precizat, întrucât procesele fiziologice nu sunt stopate nici iarna, sub stratul de zapada.
Totusi, aceasta fenofaza se declanseaza evident când în atmosfera temperatura se mentine între 5 - 7 grade C, o perioada de 4 - 14 zile.
Temperaturile de -3…-5șC, pot produce mari pierderi, când survin în timpul fenofazei de înflorire(mai ales la soiurile timpurii).Cea mai sensibila parte din floare este pistilul, care este usor afectat de geruri de -2șC, având ca efect ulterior obtinerea de fructe deformate. Aceste îngheturi timpurii nu distrug decât partial recolta si daca dureaza mai multe zile în perioada de maxima înflorire, deoarece mare parte din flori deschise sau fructe se afla în interiorul frunzisului, si în plus, înfloritul si legarea florilor fiind esalonate, bruma afecteaza mai putin bobocii florali înca nedeschisi.
Exista 3 perioade critice ale capsunului în relatia cu temperaturile scazute:
1. toamna, înainte de aclimatizarea completa a plantelor;
2. în timpul iernii, când planta suporta maximum de frig;
3. în timpul primaverii, când are loc reaclimatizarea plantelor la noile conditii de temperatura.
Plantele de capsun neaclimatizate suficient, sufera mari pierderi ale mugurilor de rod daca temperatura de -3 gr.Celsius se mentine pe o durata de numai 1-2 ore, în timp ce mugurii de rod ai unor plante bine aclimatizate, pot supravietui la -12,-13șC.
În afara de rezistenta genetica a soiului, foarte importanta este lungimea axelor florale, care, daca sunt scurte si la adapostul frunzelor, sunt aparate contra frigului.
Durata pastrarii cât si nivelul temperaturilor de refrigerare a stolonilor la soiurile cultivate, contribuie la realizarea necesarului de frig pe de-o parte cat si la influente notabile asupra productiei, marimii fructelor, epocii de coacere si duratei maturarii fructelor.
Temperaturile prea ridicate din zilele de vara, cu insolatie puternica, provoaca arsuri la nivelul frunzelor, împiedica dezvoltarea si coacerea normala a fructelor, stânjenesc formarea mugurilor florali la soiurile remontante si cu înflorire permanenta.

<<  <   ^   >  >>
STATIUNEA DE DEZVOLTARE POMICOLA BUZAU © 2006
Designed by Digital Design Team