capsun.flora.ro capsun.flora.ro despre căpşun şi cultivarea căpşunului  Proiect AGRAL | Contact

 1 Introducere
  1.1 Proiect
  1.2 Istoric
  1.3 Originea
  1.4 Importanta
  1.5 Curiozitati
 2 Planta
  2.1 Specii
  2.2 Planta
  2.3 Soiuri
  2.4 Cerinte
 3 Cultivare
  3.1 Tehnologii
  3.2 Dezechilibre
  3.3 Protectia culturii
 4 Boli si daunatori
  4.1 Boli
  4.2 Daunatori
<<  <   ^   >  >>

PRODUCEREA MATERIALULUI SADITOR
PENTRU CULTURA CAPSUNULUI

Rezultatele din cercetare si productie precizeaza importanta pe care o prezinta valoarea biologica si starea fitosanitara a stolonilor folositi pentru înfiintarea culturilor de capsun. Culturile realizate cu stoloni de valoare biologica ridicata si liberi de agenti patogeni, asigura o recolta abundenta. In urma cercetarilor efectuate, s-a concluzionat ca productiile din plantatiile comerciale de capsun sunt de la 2-7 ori mai mari, daca la înfiintare a fost folosit material biologic (stoloni) liberi de agenti patogeni.
Acest lucru este explicabil în conditiile în care, este cunoscut faptul ca planta mama, transmite prin stoloni pe lânga caracterele de soi, bolile si daunatorii specifici, care produc pagube însemnate, pâna la compromiterea productiei.
Plantatiile mama (stolonierele), sunt destinate numai producerii stolonilor. Plantelor nu li se lasa fructe pentru dezvoltare. Dimpotriva, în plantatiile comerciale pentru fructe, stolonii se suprima în totalitate, sau sunt lasati sa completeze eventuale goluri (cultura nemulcita cu folie de polietilena..
Materialul biologic certificat si autentificat, provine din plantatii specializate numite stoloniere.
Pentru producerea plantelor initiale - superelite, se folosesc doua metode: termoterapia si cultura de tesuturi. Termoterapia s-a dovedit în timp ineficienta în tratarea anumitor viroze sau boli si daunatori.
Cultura de tesuturi este utilizata cu succes, fiind în timp perfectionata, permitând astfel, obtinerea plantelor initiale perfect sanatoase. In timp, aceasta metoda, care initial era destinata obtinerii plantelor initiale libere de agenti patogeni, s-a transformat intr-o tehnica moderna de înmultire rapida, pe scara industriala a capsunului.
Materialul vegetal din care se preleveaza meristemele apicale sunt filamente în crestere.
Activitatea de producere a stolonilor liberi de viroze cunoaste un ritm foarte mare de dezvoltare si foarte rapid.
Pentru ca expresia de cultura" in vitro" sau "cultura de meristeme", sa nu ramâna o necunoscuta, vor fi exemplificate câteva notiuni de baza ale acestei tehnologii moderne.
Tehnologia obtinerii stolonilor liberi de viroze, comporta 3 etape: a) cultura în eprubeta (in vitro), pe substrat nutritiv special, în conditii aseptice (fara pericol de contaminare), b) cultura în spatiu protejat (sere) în care plantutele se aclimatizeaza; c) cultura în câmp.
Cultura in vitro - cresterea pe mediu nutritiv artificial (în eprubeta), în conditii aseptice (fara pericol de infectie), a celulelor, tesuturilor, organelor, embrionilor. Este folosita pe scara larga la obtinerea plantelor libere de virusuri si la multiplicarea rapida a soiurilor noi
Cultura de meristeme - meristemele sunt fragmente foarte mici din corpul plantei tinere (tesuturi), care se multiplica mereu, dând nastere la alte celule, din care rezulta parti definitive ale plantei. Aceste meristeme se gasesc în vârful radacinilor, ale lastarilor filamentelor stolonilor si determina cresterea în lungime a acestor organe.
De la plante apartinând unor soiuri autentice, viguroase si vizibil sanatoase, se recolteaza vârfurile stolonilor, lungi de 10-15 cm, care se pastreaza la temperatura de 3-5 șC.
Dupa dezinfectare se realizeaza fragmenete foarte mici de tesuturi (0,1 - 0,3 mm), care se trec în vase speciale, pe medii de cultura realizate si apoi se închid ermetic. Vasele se transfera în camere climatizate, la temperatura de 24 - 26șC si lumina de 16 ore zilnic (1000 - 5000 lucsi). Pe mediu de cultura, meristemul dezvolta muguri cu frunze mici.
Dupa 6-8 saptamâni, un meristem poate dezvolta 15-20 de muguri. Acesti muguri se separa apoi, tot în conditii de sterilitate maxima si se plaseaza în alte vase, care contin acelasi tip de mediu de cultura (nutritiv). In cadrul acestui proces numit micropropagare in vitro, se pot realiza 2-5 transferuri de muguri, însa, în practica, se practica numai 1-2.
In mediul nutritiv de baza, se adauga apoi un stimulator de înradacinare. Pe acest mediu de cultura, în decurs de 50 de zile, plantuta de capsun se reconstituie complet, avâns frunzisoare si radacini.
Urmatoarea etapa este aclimatizarea plantutelor obtinute "in vitro", pentru adaptarea lor treptata la conditiile naturale de mediu.
Plantele sunt transferate în spatii speciale protejate (izolatoare), unde se repica, în straturi compuse din materiale absobante si permeabile (perlit, turba). Mediul de cultura din izolator asigura temperatura si umiditate optime evolutiei plantelor si fortificarii lor.
Aclimatizarea dureaza circa o luna, timp în care plantele dobândesc capacitatea de a rezista în conditii de mediu natural. Plantele se trec apoi în câmpul de superelite, urmând etapele de înmultire dintr-o pepiniera pentru înmultirea stolonilor.
Pentru obtinerea materialului saditor liber de viroze, prin culturi de meristeme, se parcurge un ciclu de 2-3 ani, dupa cum urmeaza:
- Anul I - microînmultirea, aclimatizarea si trecerea în câmpul de superelite;
- Anul II - câmpul de elite;
- Anul III - câmpul de înmultire a elitelor. Din acest câmp stolonii se livreaza catre cultivatorii de capsun.
Prin cultura de meristeme se realizeaza material saditor pentru capsun liber de viroze pe scara industriala.
Plantele de capsun pot fi livrate din pepiniere, apartinand categoriilor biologice specifice ciclului de inmultire prin meristeme dupa cum urmeaza: baza superelita, superelita, elita si certificat.

Infiintarea stolonierelor
(plantatiilor mama de producere a stolonilor)

Alegerea terenului. Amplasarea stolonierelor trebuie în zone favorabile culturii capsunului, în areale în care se vor lua masuri de izolare fata de focare de infectie cu virusuri sau boli micotice de carantina(Phytophtora fragariae). Terenul trebuie sa fie plan sau cu o panta usoara (pâna la 4 - 5%) pentru a necesita o nivelare minima, sa aibe sursa de apa pentru irigare, iar solul sa fie usor, permeabil, luto-nisipos si chiar nisipos.

Cultura premergatoare. Va fi o prasitoare ce a fost bine fertilizata cu gunoi de grajd (60-80 t/ha) si care paraseste terenul devreme, cel târziu în prima decada a lunii septembrie (mazare, varza timpurie de vara).
Amplasarea stolonierei dupa capsunarie se va face numai dupa un interval de cel putin trei ani. De asemenea, se recomanda ca stoloniera sa fie la distanta de cel putin 100 m de o cultura de capsun.
Terenul se niveleaza pentru evitarea eventualelor stagnari de apa, care inhiba eliminarea de filamente si stopeaza evolutia stolonilor formati.

Fertilizarea terenului. Cu cel putin 2-3 saptamâni înainte de plantare, se administreaza 60-80 t/ha gunoi de grajd bine fermentat. Se recomanda administrarea gunoiului de grajd la cultura premergatoare, din cauza continutului ridicat de seminte de buruieni, daunatori si agenti de transmitere a bolilor. Gama de erbicide utilizate pentru eliminarea buruienilor din culturile de capsun, mai ales pentru buruienile dicotiledonate, este mult mai redusa fata de alte specii.
Fertilizarea cu îngrasaminte chimice se face în functie de aprovizionarea solului cu azot, fosfor, potasiu. Daca se constata o buna aprovizionare cu fosfor si potasiu, se face numai fertilizarea cu azot. Daca se constata deficiente de fosfor si potasiu se aplica 400 - 500 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sulfat de potasiu.

Dezinfectia solului.
In ultimii 20 de ani, în tarile din vestul Europei si America, s-a extins mult practica dezinfectiei solului, mai ales dupa raspândirea a doua boli care au compromis suprafete mari cultivate cu capsun (Phytophtora cactorum si Verticillium albo-atrum), care produc vestejirea plantelor. Ambele sunt micoze de rizomi si radacina si ierneaza în pamânt. Acestea pot fi combatute cu succes printr-o buna dezinfectare a pamântului.
Produsele de dezinfectie recomandate sunt:
· Cloropicrina
· Dicloropropen
· Dazomet
· Metan-sodium
· Bromura de metil
· Bromura de metil + cloropicrina
Actiunea acestor produse este bactericida, fungicida, erbicida, insecticida, acaricida, nematocida, antivirotica. Prin urmare acopera aproape tot spectrul de agentilor sau vectorilor de raspândire a bolilor si daunatorilor.
În general sporul de productie în cazul dezinfectiei solului este de 25-30%, iar numarul de tratamente aplicate în cursul vegetatiei se reduce cu 30-40%.
Nu este de neglijat faptul ca procedeul de dezinfectie a solului este un procedeu scump, care necesita utilaje speciale.
Procedeul se va realiza numai sub directa îndrumare a unui specialist.
Pentru a preveni si combate atacul nematozilor si a altor daunatori (viermii albi, gargarita radacinilor), se poate folosi unul din produsele: Nemafos emulsionabil - 0,2%; Temik10 G / 30 - 40 kg/ha; Sinolintox G 50 - 90 kg/ha.

Erbicidarea terenului
Pentru prevenirea îmburuienarii terenului destinat plantatiei mama, se erbicideaza cu unul din produsele simple sau în amestec, dupa cum urmeaza:
· Duacil 5654 WP + 6 kg/ha
· Dual 500 CE 4 litri + Devrinol 50 WP 6 kg/ha
· Dual 500 CE 4 litri + Simazin 50 WP 4 kg/ha
· Dual 500 CE 5 litri + Venzar 80 WP 1,5 kg/ha
· Venzar 80 WP 2kg + Betanal 15 CE 6 litri/ha.
Doza de erbicid recomandata se dizolva în 800 - 1000 litri de apa.
Erbicidarea se face cu circa doua saptamâni înainte de plantarea stolonilor, pe toata suprafata, fiind urmata imediat de o aspersiune cu circa 500 m.c. apa la hectar.

Epoca optima de plantare.
Se recomanda perioada 1 septembrie - 15 octombrie. În zonele sudice, mai calde, plantarea trebuie încheiata pâna la data de 15 octombrie, iar în zonele nordice (cu toamne mai scurte si racoroase) sa nu depaseasca data de 15 septembrie). In cazul plantarii prea târzii fata de datele recomandate, stolonii nu au timpul necesar sa se fortifice pâna la venirea anotimpului rece, iar primavara se întârzie emiterea si cresterea stolonilor. Plantarea prea timpurie(de exemplu în august), creeaza conditii pentru diferentierea mugurilor floriferi, necesitând cheltuieli suplimentare pentru suprimarea inflorescentelor, toata hrana sintetizata de planta mama trebuind directionata catre emiterea si cresterea stolonilor.
Prin modernizarea tehnologiei de cultura a capsunului, inclusiv pentru producerea de material saditor pentru capsun, se pot înfiinta stoloniere cu stoloni refrigerati. În acest caz, plantarea se va face primavara în lunile martie-aprilie.

Pregatirea terenului.
Terenul se pregateste prin efectuarea unei araturi adânci la 30-35 cm si se marunteste corespunzator, cu grapa cu discuri, combinatorul si daca este necesar utilizând freza. În final va trebuie sa rezulte un substrat de plantare bine afânat pe o adâncime de 15-20 cm. Acest mediu permite dezvoltarea unui sistem radicular puternic la plantele mama pe de-o parte, iar pe de alta parte, permite formarea unui sistem radicular bogat la stolonii care se vor forma.

Distantele de plantare.
În stoloniere (plantatiile mama producatoare de stoloni), distantele de plantare sunt mult mai mari decât în plantatiile pentru productia de fructe de capsun. Plantele fiecarui soi, emit stoloni de dimensiuni diferite, iar distante dintre rândurile de plante vor fi diferite functie de aceasta caracteristica.
Pentru sistemul clasic, plantarea se face în rânduri simple la distanta de 1,6-2m intre rânduri, la soiurile cu filamente mijlocii si lungi si de 1,3 - 1,5 m la soiurile cu filamente scurte. Distanta dintre plante pe rând este de 0,5 m.
Daca nu se cunoaste acest parametru pentru un anumit soi, se poate planta la distantele de: 1,5m între rânduri cu 0,5 m între plante pe rând. Numarul de plante necesare pentru înfiintarea unei stoloniere în suprafata de 1 ha poate fi cuprins între 11.000 si 18.000 plante.

Plantarea stolonilor
Fiind vorba de plante care la rândul lor vor produce stoloni, se cere ca pe lânga garantarea autenticitatii si a starii fitosanitare, stolonii folositi la plantare sa fie întregi, vigurosi, cu mugurele terminal bine dezvoltat, radacina sanatoasa, turgescenta, de culoare alba murdar la exterior si sidefie la interior.
Plantele trebuie sa fie din categoria biologica "baza superelita" sau "superelita" (prima sau a doua înmultire a plantelor obtinute in vitro.
Plantarea se face manual, în care caz, în prealabil se marcheaza rândurile conform schemei mentionate, sau se face mecanizat utilizând masina de plantat rasaduri reglata cu sectiile de plantare corespunzator schemei.

Întretinerea stolonierelor

Combaterea buruienilor. Dupa plantare se acorda o atentie deosebita combaterii buruienilor. Stoloniera se erbicideaza primavara foarte devreme cu Duacil 5653 WP 50,6 kg/ha sau cu una din combinatiile: Dual 500 CE, 5 l + Venzar 80 WP, 1,5 kg/ha; Dual CE, 4 l + Tenoram 50 WP, 6 kg/ha; Betanal 15 CE, 6l + Venzar 80 WP, 2 kg/ha.
Cu toate acestea, intervalul dintre rânduri trebuie în permanenta mentinut afânat, conditie necesara pentru o buna înradacinare a stolonilor.
Orice interventie pentru întretinerea curata a solului în stoloniera, trebuie executata cu multa grija pentru a nu deranja rozetele abia înradacinate. În caz contrar se stopeaza cu cel putin 10 - 15 zile evolutia normala a înstolonarii.
În a doua parte a perioadei de vegetatie, când filamentele au cuprins tot intervalul, buruienile care apar vor fi plivite manual.

Înlaturarea inflorescentelor. Este o lucrare specifica si absolut obligatorie pentru stoloniere. Se executa în 2-3 reprize pe masura ce apar inflorescentele, în faza erbecee a acestora pentru usurinta detasarii de planta mama. Întârzierea sau neefectuarea acestei lucrari, micsoreaza cantitativ si calitativ productia de stoloni.
Cresterea stolonilor este libera, se realizându-se doar o "dirijare" naturala pe baza fotoperiodismului. Filamentele pe masura ce apar se orienteaza catre spatiul liber.
Irigarea stolonierei
Amplasarea stolonierei nu este posibila decât pe un teren prevazut cu instalatie de irigare. Cresterea si înradacinarea stolonilor, sunt fenofaze care coincid cu perioada calduroasa si secetoasa din timpul verii.
Stoloniera este o foarte mare consumatoare de apa. Argumentele care conduc la aceasta concluzie sunt:
-amplasarea, de regula pe un teren nisipos, care pierde foarte usor apa prin evaporare;
-sistemul radicular superficial, foarte expus secetei.
-masa vegetativa foarte mare, care consuma si elimina prin transpiratie cantitati mari de apa.
Orientativ se pot aplica 6-10 udari prin aspersiune cu norme de 250-350 m.c. apa/ha. Necesarul de apa va fi asigurat la nivelul a 70 - 72% din capacitatea de câmp, masurat la adâncimea de 20 cm(masurarea nivelului de aprovizionare cu apa se face cu umidometrul).

Fertilizarea stolonierei.
Când încep sa apara stolonii, se administreaza azotat de amoniu 150 - 200 kg/ha azotat de amoniu sau îngrasaminte organice lichide (exemplu gunoi de pasari macerat în cantitate de 1000 - 1500 kg/ha, diluat cu 10-12 parti apa). Aceasta fertilizare suplimentara contribuie la asigurarea necesarului de hrana pentru cresterea intensa a stolonilor, care se realizeaza într-o perioada scurta.

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor.
Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor, este o etapa tehnologica de baza pentru obtinerea unui material saditor sanatos. Este una din cele mai importante verigi tehnologice, deoarece valoarea biologica a stolonilor depinde de starea biologica a stolonierei.
Tratamentele se efectueaza la avertizare, iar acolo unde nu exista posibilitatea de avertizare, se fac tratamentele la acoperire, ceea ce înseamna efectuarea de tratamente succesive, la un interval de 12-14 zile(functie de timpul de actiune al produsului oferit).
Mare atentie se va acorda prepararii corecte a solutiei si pulverizarii uniforme, fara gresuri, deoarece orice portiune nestropita reprezinta un real focar de infectie.
În stoloniere se folosesc pesticide de mare eficacitate, simple sau combinate pentru a avea un spectru complet în combaterea bolilor si daunatorilor. De asemenea, se va urmari ca în succesiunea tratamentelor sa se foloseasca alte combinatii in vederea prevenirii fenomenului de toleranta a anumitor ciuperci sau insecte fata de anumite produse fitosanitare:
Se recomanda folosirea urmatoarelor pesticide simple sau in amestec:
- FUNGICIDE: Turdacupral 50 PU - 0,3% sau zeama bordeleza 0,5%
- Captadin 50 PU 0,2%, Dithane M45 0,2%, Vondozeb 80 WP 0,8%
- Aliette 80 PU 0,2% + Derosal 50 WP 0,07%;
INSECTICIDE: Sinoratox 25, 0,1%, Thiodan 35- 0,2%, Nimrod - 0,05%
- Zolone 35 EC 0,2%, Karate 2,5 EC 0,2%, Thionex 35 - 0,2%.
In timpul vegetatiei se fac mai multe controale care urmaresc starea fitosanitara a plantelor

Recoltarea stolonilor
Recoltarea se poate face manual, pentru suprafete mici, si mecanizat(se recomanda) pentru suprafete mari. Orice metoda de recoltare s-ar adopta, recoltarea trebuie sa se faca fara a afecta radacinile în lungimea lor.
Solul trebuie sa aiba o umiditate corespunzatoare, care sa permita scuturarea usoara a pamântului de pe radacina, fara ca acestea sa fie distruse. Daca solul este uscat, se aplica o irigare cu 5-6 zile înainte de scoaterea stolonilor, astfel încât solul sa fie umed pe o adâncime de 15-20 cm.
Productia de stoloni ce se poate obtine este de 500.000 - 1.000.000 de stoloni/ha functie de soi si gradul de întretinere a culturii si favorabilitatea zonei pentru cultura.
Randamentul difera mult functie de soi, sol, data plantarii, densitate de plantare, conditii climatice, fertilizare, numarul de irigari si data recoltarii.
Pentru plantarea de toamna, imediata, se pot obtine 250-500.000 plante/ha, bune de plantat. Pentru plantele recoltate pentru refrigerare, randamentul este mult mai mare, datorita recoltarii pâna la o data mai târzie.
Pentru plantarea din toamna, recoltarea se face de regula în luna septembrie, cu posibilitate de extindere a sezonului începând din luna august(cazuri exceptionale), pâna la începutul lunii octombrie. În stolonierele în care nu s-a facut recoltarea din toamna, stolonii se pot scoate începând cu mijlocul lunii martie si se poate continua pâna la începutul lunii mai.

Fasonarea, ambalarea, transportul si pastrarea stolonilor
Pentru o buna prindere a plantelor recoltate, acestea trebuie sa aiba o radacina de minim 10 -12 mm lungime
Fasonarea stolonilor este o operatie destul de simpla si consta în îndepartarea completa, a pamântului de pe radacini, fara ranirea acestora, a resturilor de filamente, a frunzelor si petiolurilor uscate. Se îndeparteaza si frunzele sanatoase, lasând 2-3 frunze centrale tinere.
Pentru vânzare, transport sau depozitare, stolonii se ambaleaza în pungi de polietilena cu dimensiunile 0,6 x 0,3 m, iar grosimea filmului 0,04 - 0,06 mm. Stolonii se introduc în pungi pe doua rânduri cu radacinile catre exterior. Pungile cu dimensiunile mentionate, au capacitatea de 150 buc., la soiurile cu stoloni vigurosi, sau 200 buc. la soiurile cu stoloni de vigoare mijlocie. Punga se eticheteaza pentru a nu se încurca soiurile si se capseaza. În situatia în care stolonii sunt umezi, pentru acestia se folosesc pungi perforate pe partile laterale.
Nu se vor depozita pungile de stoloni la soare, nici macar pentru scurt timp. Lasarea lor în soare timp de o jumatate de ora, face ca în interiorul pungilor temperatura sa depaseasca 40 - 50 grade Celsius.
De asemenea, nu se vor stratifica vrac pentru timp îndelungat, întrucât plantele îsi continua procesele fiziologice, de respiratie si transpiratie chiar dupa recoltarea lor, ceea ce duce inevitabil la cresterea temperaturii în interiorul pungilor si deteriorarea lor.
Plantele ambalate se amplaseaza în depozite frigorifice la temperaturi de +4…+5șC, unde se pot pastra 2-3 zile
În tarile mari cultivatoare de capsun, pentru plantarea de vara se folosesc în exclusivitate stoloni refrigerati. Stolonii se recolteaza toamna târziu sau primavara devreme pentru a se evita pastrarea pe o durata mai lunga de 6-7 luni, care duce la degradarea plantelor si la un consum mare de energie.
Pentru refrigerare îndelungata stolonii se amplaseaza mai întâi în depozite cu reci si apoi în depozite cu atmosfera controlata la temperatura de -2șC. Când sunt scoase din depozit, temperatura se ridica treptat timp de 2-3 zile înainte de plantare.
Pentru ca pastrarea stolonilor sa se faca cu pierderi minime se au in vedere anumite particularitati tehnologice:
- recoltarea stolonilor pentru pastrarea se face la încetarea vegetatiei dupa primul ger (toamna târziu), în ferestrele iernii sau primavara timpuriu înainte de pornirea in vegetatie. Perioada de recoltare se stabileste in functie de starea de umiditate a solului si de conditiile climatice ale zonei de cultura.
In ceea ce priveste calitatea stolonilor se au in vedere urmatoarele:
- stolonii trebuie sa aiba marimea specifica soiului;
- numarul radacinilor sa fie 15-30;
- mugurele terminal sa fie sanatos si bine dezvoltat.
La nivel european se comercializeaza mai multe tipuri de stoloni, clasati dupa diametrul la nivelul coletului coletului, grad de fortificare si prezentare. Fiecare tip de stoloni poate fi destinat pentru înscrierea într-un tip de cultura si esalonarea momentului recoltarii.
Stolonii pot fi comercializati în stare proaspata sau refrigerati.
· Stolonii proaspeti pot fi:
Plante proaspete cu radacina nuda, recoltate din pepiniera
Plante proaspete in ghiveci. Stoloni înradacinati la ghivece, fortati în placi alvelolare vara si comercializati cu bloc de substrat nutritiv.
· Stolonii refrigerati.
Conform standardelor europene, functie de diametrul la rizom, stolonii refrigerati sunt clasati astfel:
-Categoria B. Plante calibrate in general la 8 -11 mm diametru la riyom conservate la rece.
-Categoria A. Plante calibrate in general la 11-15 mm grosime la rizom conservate la rece.
-Categoria A+. Plante calibrate la diametrul de 15 mm+ la rizom

<<  <   ^   >  >>
STATIUNEA DE DEZVOLTARE POMICOLA BUZAU © 2006
Designed by Digital Design Team