capsun.flora.ro capsun.flora.ro despre căpşun şi cultivarea căpşunului  Proiect AGRAL | Contact

 1 Introducere
  1.1 Proiect
  1.2 Istoric
  1.3 Originea
  1.4 Importanta
  1.5 Curiozitati
 2 Planta
  2.1 Specii
  2.2 Planta
  2.3 Soiuri
  2.4 Cerinte
 3 Cultivare
  3.1 Tehnologii
  3.2 Dezechilibre
  3.3 Protectia culturii
 4 Boli si daunatori
  4.1 Boli
  4.2 Daunatori
<<  <   ^   >  >>

Manifestarea dezechilibrelor nutritionale la capsun

Manifestarile dezechilibrelor nutritionale la capsun sunt reflectate prin aparitia unor simptome caracteristice pe organele plantei, fie pe fruct, fie pe fruct, fie pe radacina sau stoloni. Cunoscând aceste simptome si în completare cu analize chimice, se poate determina cauza exacta si aplica masura corespunzatoare. Aceste dezechilibre, sunt cauzate de nivelul prea scazut sau prea ridicat al unor elemente nutritive esentiale, conditiilor de mediu vitrege sau fito-toxicitatii la anumite pesticide.
Simptomele dezechilibrelor nutritionale, apar arareori la capsun, daca se aplica corect tehnologia de cultura. Simptomele apar primordial pe frunze, dar pot fi afectate si aspectul fructelor si productia. Când deficienta implica unii nutrienti cu mobilitate scazuta cum ar fi borul, fierul sau zincul, simptomele se dezvolta prima data pe frunzele tinere . Daca simptomele implica nutrientii cu mobilitate mare în sol, acestea apar prima data pe frunzele mature (azot, fosfor, potasiu), de unde acestea sunt transferate pentru a satisface cerintele frunzelor tinere.
Evitarea deficientelor nutritionale se face prin asigurarea unei fertilizari adecvate. Analiza solului este obligatorie pentru a determina necesarul pentru majoritatea elementelor nutritive. Principalele simptome ale deficientei sau excesului principalelor elemente si microelemente din sol se prezinta astfel:

Azotul.
Capsunul, necesita azot în general în cantitati mari. Fara continutul optim de azot plantele au crestere redusa, produc fructe mici si putini stoloni. Când deficitul este sever, frunzele capata o coloratie galbena sau portocaliu rosiatic. Frunzele mature sunt afectate primele, capatând o coloratie ce tinde catre portocaliu sau rosu,

iar frunzele tinere devin verde pal si au petiolul scurt. Suprafata frunzei de-a lungul nervurilor ramâne verde în continuare. Petiolul poate capata culoare rosiatica. Florile si fructele ramân mici iar fructele sunt excesiv de dulci.

Fosforul.
Capsunul tinde sa aiba o cerinta scazuta în fosfor comparativ cu alte specii. În general deficienta de fosfor este rareori o problema. Deficienta de fosfor determina colorarea în verde închis a frunzelor tinere. Pe fata superioara a frunzelor mature, se dezvolta o pata stralucitoare metalica, o mica suprafata devine purpurie iar nervurile frunzei devin albastre. Marimea frunzei este redusa.

Se recomanda efectuarea analizelor solului înainte de plantare pentru a determina nevoile solului. Deficientele din cursul sezonului pot fi corectate prin aplicatii în sistemul de irigatii.

Potasiul.
În mod normal, deficientele de potasiu apar dupa ce fructele încep sa se coloreze, desavârsindu-si coacerea.
Frunzele batrâne se închid la culoare, iau un aspect de frunze arse, în timp ce frunzele tinere ramân sanatoase. Decolorarea începe de la marginea frunzei si se muta catre centrul frunzei, afectând tesuturile dintre nervuri. Petiolul si partea de mijloc, de lânga nervura principala a frunzei, devine verde închis si se usuca.

Lipsa simptomelor pe frunzele tinere distinge deficienta de potasiu de deficienta de bor. Fructele plantelor atacate sunt insuficient colorate si au gust neplacut.
Este necesara efectuarea analizei solului si aplicarea cantitatii de îngrasamânt recomandata, pentru acoperirea deficitului pâna la plantare. Daca deficienta se manifesta pe perioada de vegetatie, se poate aplica sulfat de potasiu.

Zincul.
Frunzele tinere afectate capata coloratie galbena. Nervurile si marginile frunzelor continua sa ramâna verzi. Marginile verzi ale frunzelor constituie simptomul de baza în deficienta de zinc. Frunzele afectate, continua sa se dezvolte dar devin anormal de înguste si rosiatice pâna la maturitate. Marimea fructelor si numarul lor se reduce.
In primul rând este important sa se determine continutul de zinc prin analiza solului înainte de plantare si daca este cazul, aplicarea unui îngrasamânt care contine zinc. O alta solutie este aplicarea sulfatului de zinc sau zinc chelat prin tratamentul foliar.

Borul.
Cresterea radacinilor este oprita prin continutul inadecvat de bor. Primele simptome ale deficientei de bor sunt încretirea frunzelor tinere si îngalbenirea sau arderea vârfurilor lor. Marimea florilor este redusa, petalele pot fi extrem de mici, iar producerea unei cantitati mici de polen duce la formarea unor fructe mici cu un numar mic de achene.
Radacinile plantelor afectate sunt scurte, noduroase si închise la culoare. O deficienta medie de bor cauzeaza o îngalbenire a frunzei între nervuri si deformarea frunzelor.
Deficienta de bor, poate fi corectata cu stropiri foliare sau aplicarea formelor solubile de bor în solutia pentru fertirigatie, dar utilizat cu atentie. Plantele de capsun sunt foarte sensibile la acest element si un exces cât de mic, poate afecta planta. Efectul poate fi imediat când este facuta fertilizarea prin tratamentele foliare.

Fierul.
Deficienta de fier, cauzeaza la frunzele tinere o îngalbenire a lor, iar nervurile capata o culoare verde luminos. Daca deficienta este severa, frunzele tinere devin galben albicioase iar in spatiile dintre nervuri si marginile foliolelor se coloreaza în maroniu.

Disponibilitatea pentru fier creste cu micsorarea pH-ului. Fertilizarea cu azot tinde sa reduca pH-ul în zona radacinilor, ceea ce determina cresterea continutului de fer disponibil. Aplicatiile foliare, sunt deosebit de utile pentru corectarea carentei de Fe.

Calciul.
Fara suficient calciu fructele ramân moi, iar frunzele tinere se coloreaza în brun si se încretesc si nu se dezvolta complet. Simptome apar adesea pe stoloni. În deficientele severe zonele dintre nervuri se necrozeaza si se usuca.

Simptomele deficintei de calciu, sunt deseori întâlnite dar rareori sunt datorate acestui lucru. Cel mai adesea, acestea sunt date de lipsa de mobilitate si deci de accesibilitate la acest element, datorata în special amplasarii culturii pe solurile umede si reci. Aplicatiile foliare cu calciu în timpul dezvoltarii fructului, au ca rezultat obtinerea de fructe ferme si stralucitoare rezistente la transport si pastrare.

<<  <   ^   >  >>
STATIUNEA DE DEZVOLTARE POMICOLA BUZAU © 2006
Designed by Digital Design Team